#18. Cei trei copaci

Scriptura: Geneza 19 – 21

Dumnezeu i-a promis lui Avraam un fiu, un moştenitor, iar în capitolul 21 vedem promisiunea lui Dumnezeu devenită realitate. Doar că Avraam nu şi-a primit fiul când a crezut el şi cum a crezut el, Ismael nu era cel promis.

Aş vrea ca astăzi să va las cu o poveste, care nu-mi aparţine, dar care a rămas cu mine de multe vreme. Prima dată am auzit-o cu mulţi ani în urmă.

„Se spune că a fost odată un deal pe care erau 3 copaci. Intr-o zi copacii discutau între ei despre visele şi speranţele ce le aveau pentru viaţa lor . Primul zise: „Visul meu este ca într-o zi să devin un cufăr de comori, să fiu poleit cu aur şi să ţin înăuntrul meu doar pietre preţioase. Voi fi frumos sculptat şi toată lumea v-a vedea frumuseţea mea.”

Atunci cel de al doilea copac a zis: „ Eu, eu sper ca într-o zi să devin un vapor puternic, să port regi şi regine şi să călătoresc în colţurile lumii. Toţi se vor simţi în siguranţă datorită carcasei mele puternice.”

„Eu”, spuse cel de-al treilea copac, „ eu nu vreau să părăsesc niciodată dealul.Eu vreau să cresc şi să fiu cel mai drept şi mai înalt copac. Iar atunci când oamenii se vor uita la mine, ei să se gândească la Dumnezeu.”

Anii au trecut, timp în care cei trei copacii se rugau ca visele lor să devină realitate. Într-o zi un grup de pădurari au venit şi pe dealul unde se aflau copacii. Când unul dintre ei a ajuns la primul copac, a zis: „Acesta arată ca şi un copac bun, cu siguranţă că voi putea să-l vând unui tâmplar.”Şi a început să-l taie jos. Copacul era vesel, deoarece ştia că tâmplarul îl va face într-un cufăr de comori.

La al doilea copac, pădurarul spuse: „ Acesta arată ca şi un copac puternic, cu siguranţă că voi reuşi să-l vând în port.” Al doilea copac era fericit, deoarece ştia că era în drumul de a deveni un vaport puternic şi măreţ.

Când unul dintre pădurari s-a apropiat de al treilea copac, copacul abea dacă mai putea respira, deoarece ştia că dacă v-a fi tăiat, visul lui nu va deveni niciodată realitate. „ Nu-mi trebuie nimic special de la copacul meu” , spuse pădurarul şi tăie copacul jos.

Când primul copac a ajuns la tâmplar, în loc să devină un cufăr frumos, a fost făcut într-o iesle pentru a hrani animalele. A fost pus într-un grajd şi umplută cu paie.

Al doilea copac a fost tăiat şi făcut într-o barcă de pescuit. Visul lui de a deveni un vas puterniuc şi de a transporta regi s-a ruinat.

 

Al treilea copac a fost pur şi simplu taiat şi lăsat într-o baracă părăsită.

Anii au trecut, iar cei trei copaci au uitat de visurile lor.

Până într-o zi când un bărbat şi o femeie au venit în locul unde se afla ieslea. Femeia a născut un copil şi tatăl a pus copilul în iesle. Copacul a simţit importanţa acestui moment şi atunci a realizat că ţinea în el cea mai mare comoară din toate timpurile.

Ceva ani mai târziu, un grup de oameni s-au urcat în barca de pescuit făcută din cel de-al doilea copac. Unul dintre aceşti oameni era obosit aşa că a adormit. Când erau în larg, o furtună puternică s-a pornit şi barca ştia că nu era destul de puternică să-i ţină în siguranţă pe pasagerii ei. Atunci bărbatul care dormea s-a trezit, s-a ridicat şi a vorbit furtunii :”PACE”, şi furtuna s-a oprit. În acest moment copacul a realizat că el defapt îl purta pe Regele regilor în barcă.

Într-o vineri dimineaţa, cel de-al treilea copac s-a speriat în timp ce cineva l-a luat din legătura de lemne părăsite din baracă. Copacul s-a înfiorat în timp ce era purtat printr-o mulţime nervoasă şi violentă. S-a cutremurat în ce un soldat a ţintuit mâinile unui om în el. Copacul s-a simţit urât şi josnic....dezamăgit. Dar în dimineaţa de duminică, când soarele a răsărit şi pământul sălta de bucurie sub el, cel de-al treilea copac a ştiut că dragostea lui Dumnezeu a schimbat totul. L-a făcut pe el puternic şi de fiecare dată când oamenii se gândeau la el, ei se gândeau la Dumnezeu.

Atunci când lucrurile par că nu merg cum am dori noi, întotdeauna şă şti că Dumnezeu are un plan pentru tine, tu puneţi doar încrederea în El. Fiecare dintre cei trei copaci au primit ceea ce şi-au dorit doar că nu în modul în care ei şi-au imaginat.

A.W.